Mic dicţionar tehnic (lexicon)


M-am gîndit că un mic dicţionar ilustrat (pe cît va fi posibil) ar putea fi de ajutor celor care nu au avut un contact ceva mai apropiat cu acest domeniu. Pentru că nu am considerat productiv să tot adun definiţii timp de 100 de ani şi abia mai apoi să le public (eventual post-mórtem 🙂 ), am decis să le adaug treptat, în timp, cîte una-două. Din acest motiv, vă îndemn să reveniţi din cînd în cînd la acest articol pentru a vedea ce definiţii noi au mai fost adăugate, şi, totodată, să mă ajutaţi (prin intermediul comentariilor) propunîndu-mi noi termeni pentru acest lexicon. Vă mulţumesc anticipat.

  • Acumulator hidraulic – vas sub presiune (rezervor presurizat) folosit în instalaţiile de tip hidrofor, cu scopul de a crea o rezervă de presiune şi de apă.

acumulator hidraulic rezervor presurizat orizontal si vertical

  • Amorsare (a unei pompe) – umplerea pompei cu lichid.
  • Cavitaţie – fenomen de producere, într-un curent de lichid, a unui vid parțial unde se formează bule de vapori sau de gaze care, aglomerîndu-se, determină vibrații și coroziune mecanică, prezentînd pericol de distrugere pentru pereții conductei prin care circulă lichidul, pentru paletele turbinelor etc.
  • Cămin hidrofor – încăpere mică, subterană, acoperită cu capac, construită pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui sistem hidrofor, pentru a permite accesul la acea conductă sau la componentele acelui sistem hidrofor.

camin hidrofor

  • Debit – volumul de fluid care trece într-o unitate de timp, printr-o secțiune transversală.
  • Dedurizator – dispozitiv pentru dedurizarea apei.

dedurizator

  • Dedurizare – eliminarea din apă a sărurilor de calciu și de magneziu, care dau duritate apei.
  • Filtru de impurităţi – dispozitiv pentru filtrarea mecanică a impurităţilor dintr-un fluid.
  • Hidrofor – instalație pentru împingerea apei la o anumită înălțime, prin conducte.
  • Întrerupător plutitor – dispozitiv de conectare/deconectare a alimentării electrice a unei pompe, bazat pe flotabilitatea sa.

intrerupator plutitor

  • Manometru – instrument care măsoară presiunea unui lichid sau a unui gaz.

manometru cu tub bourdon

  • PEHD (PEID) – acronim pentru materialul denumit PolyEthylene High-Density în limba engleză (sau PoliEtilenă de Înaltă Densitate în limba română), folosit şi la realizarea de conducte pentru transportul apei.
  • Pompă de suprafaţă – dispozitiv de pompare care nu este scufundat în fluidul pe care trebuie să-l transporte.

pompa de suprafata

  • Pompă submersibilă – dispozitiv de pompare scufundat în fluidul pe care trebuie să-l transporte.

pompa submersibila

  • Presiune – mărime fizică egală cu raportul dintre forțele care acționează asupra unei suprafețe.
  • Presostat – dispozitiv care dă o anumită comandă sau acţionează într-un anume mod (întrerupe/conectează etc.), în funcţie de valoarea presiunii instantanee pe care o măsoară.

presostat electromecanic si presostat electronic

  • Racord – piesă care face o legătură directă între două (sau mai multe) elemente ale unui sistem prin care circulă un fluid.
  • Racord 5 căi – racord ce realizează legătura între cinci elemente ale unui sistem, folosit în cazul sistemelor hidrofor pentru a conecta între ele pompa, manometrul, presostatul, acumulatorul hidraulic şi consumatorul.

racord 5 cai

  • Racord antivibrant – racord flexibil, folosit atît pentru a limita transmiterea unor eventuale vibraţii dintr-o instalaţie, cît şi pentru uşurinţa racordării.

racord antivibrant

  • Reductor de presiune – dispozitiv care reduce presiunea.

reductor presiune

  • Robinet de golire – dispozitiv care se montează la capătul unei conducte, pentru eliminarea fluidului din aceasta.

robinet golire

  • Robinet de separare – dispozitiv care se montează între două conducte, pentru întreruperea circulației unui fluid sau pentru reglarea debitului acestuia.

robinet separare

  • Robinet dublu serviciu – dispozitiv care se montează pentru întreruperea circulației unui fluid între două conducte sau pentru eliminarea fluidului din conducta din amonte.

robinet dublu serviciu

  • Sorb – piesă metalică perforată sau prevăzută cu sită, care se montează la capătul (care se introduce în lichid) conductei de aspirație a unei pompe, pentru a împiedica pătrunderea în pompă a corpurilor străine, a impurităților.

sorb

  • Supapă de sens – dispozitiv de reținere care permite circulația fluidului prin conducte doar într-un singur sens.

supapa de sens

  • Teu – racord ce realizează legătura între trei elemente ale unui sistem.

teu alama

  • Vas de expansiune – vas care preia variaţia volumului apei dintr-o instalaţie (variaţie datorată încălzirii ei), astfel încît presiunea apei din instalaţie să nu crească peste limitele admisibile.

vas expansiune

Cu timpul, vor fi adăugate şi alte definiţii.

Anunțuri

Povestea unui boiler


Tot acolo unde o „comisese” cu hidroforul, „Dorelul” nostru a mai făcut o „victimă”: boilerul electric. În ciuda atenţionărilor mele, proprietara a preferat să lase lucrurile să se desfăşoare de la sine. Singurul lucru bun, în toată această succesiune de decizii proaste, este faptul că nu s-a ajuns să se materializeze cea mai gravă consecinţă posibilă. Şi cînd spun acest lucru, nu exagerez deloc… sînt pline „Ştirile de la ora 5” de astfel de exemple. Dar să trec la „povestea” propriu-zisă…

Cînd am primit telefonul care ne anunţa că „boilerul nu mai merge„, mi-am zis: „i-a venit şi ăstuia timpul!” (pentru cei care nu au citit „povestea” hidroforului: şi acolo i-am sesizat proprietarei aspectele negative, dar s-a condus după vorba „las-o-aşa că merge-aşa”, deci nu s-a făcut nimic pînă nu au apărut probleme majore în funcţionare). Aşa că, cu prima ocazie ivită, am mers „la locul faptei” pentru a constata ce probleme au mai apărut. Iată poza „victimei”.

vedere de ansamblu

Am testat funcţionarea boilerului şi am constatat că apa intra cu foarte mare dificultate în el (cu un debit foarte mic), şi avea o temperatură mult sub cea setată din termostat. Cum era clar că trebuia intervenit la boiler, am trecut la executarea operaţiunilor preliminare:

– am întrerupt alimentarea cu apă tocmai de la hidrofor (aici l-am „pomenit” pe „Dorelul” nostru, pentru că nu există un robinet general după intrarea apei în casă)

– am întrerupt alimentarea cu energie electrică a boilerului

– am golit boilerul de apă (aici l-am „pomenit” încă o dată pe „Dorelul” nostru, pentru că nu există un robinet de golire a boilerului şi a trebuit să facem această operaţiune prin supapa de siguranţă, lucru care a durat foarte mult timp)

Pentru a vă putea da seama de gradul de inconştienţă şi amatorism al „Dorelului”, vă rog să vă uitaţi cu atenţie la pozele de mai jos:

vedere din faţă a armăturilor
vedere din lateral a armăturilor
detaliu cu armăturile folosite la intrarea apei în boiler
vedere cu dezaxarea armăturilor

Aşa că, ne-am „suflecat mînecile” şi-am trecut la treabă:
– am demontat robinetele

după demontarea robinetelor

– am demontat conductele de cupru

după demontarea conductelor de cupru

– am demontat carcasa de plastic din partea de jos a boilerului

carcasa de plastic din partea de jos a boilerului
scoaterea holzşuruburilor carcasei de plastic
scoaterea carcasei de plastic

– am demontat flanşa care fixează şi etanşează ansamblul rezistenţă electrică – anod de magneziu – boiler

deşurubarea piuliţelor flanşei
pregătirea scoaterii flanşei
scoaterea flanşei

– am scos ansamblul rezistenţă electrică – anod de magneziu

scoaterea ansamblului rezistenţă electrică – anod de magneziu (1)
scoaterea ansamblului rezistenţă electrică – anod de magneziu (2)
scoaterea ansamblului rezistenţă electrică – anod de magneziu (3)

Aşa cum aţi putut observa în ultimele poze de mai sus, depunerile de săruri de calciu şi magneziu sînt masive, acest lucru datorîndu-se durităţii ridicate a apei din fîntînă.

depuneri de săruri de calciu şi magneziu
pe ansamblul rezistenţă electrică – anod de magneziu (1)
depuneri de săruri de calciu şi magneziu
pe ansamblul rezistenţă electrică – anod de magneziu (2)
vedere gură acces boiler
vedere cu o parte din depunerile de săruri
de calciu şi magneziu din boiler
detaliu cu o parte din depunerile de săruri
de calciu şi magneziu din boiler

În urma constatărilor făcute, am demontat şi boilerul de la locul său de pe perete (pentru a ne uşora munca de spălare, curăţare şi reasamblare) şi apoi am plecat în oraş să facem aprovizionarea cu cele necesare repunerii în funcţiune a boilerului. Apoi, primul lucru pe care l-am făcut a fost să curăţăm cît mai bine posibil depunerile de calciu şi magneziu.

rezistenţa electrică a boilerului,
curăţată pe jumătate de depuneri
rezistenţa electrică a boilerului,
curăţată de depuneri (1)
rezistenţa electrică a boilerului,
curăţată de depuneri (2)

După ce totul a fost gata, s-a trecut la reasamblarea boilerului…

fixarea flanşei

… şi la repoziţionarea lui pe perete.

repoziţionarea boilerului pe perete

La inspecţia făcută conductorilor electrici am observat că, deşi erau de tip multifilar, au fost introduşi şi fixaţi în regletă fără a fi sertizaţi.

sertizarea conductorilor electrici

Aşa că, am procedat, mai întîi, la sertizarea lor…

conductorii electrici sertizaţi

… şi abia apoi la introducerea şi fixarea lor în regletă.

conductorii electrici fixaţi în regletă

Au urmat:
– montajul carcasei de plastic a boilerului

vedere de jos a boilerului cu carcasa de plastic montată

– montajul armăturilor

vedere de jos a boilerului cu primele armături montate
vedere de ansamblu cu armăturile montate
vedere din stînga a armăturilor
vedere din faţă a armăturilor
vedere din dreapta a armăturilor

Am făcut o ultimă inspecţie a boilerului, l-am alimentat cu apă şi, după ce ne-am asigurat că nu avea nici urmă de pierdere de apă, l-am alimentat şi cu energie electrică.

vedere din faţă a boilerului
vedere de ansamblu a boilerului, la final

Este că acum se poate vedea zîmbetul larg de pe faţa boilerului? 🙂

Aşa cum v-am obişnuit şi la celelalte „poveşti”, la final voi face o trecere în revistă a erorilor făcute de „Dorel”:
cea foarte gravă: montarea unui robinet între boiler şi supapa de siguranţă
– fixarea în regletă a conductorilor de tip multifilar nesertizaţi
– tensionarea armăturilor şi conductelor datorită dezaxăriilor foarte mari dintre elemente
– nefinalizarea lucrării (dovada fiind pierderile de apă pe traseul de intrare a apei în boiler)
– lipsa robinetului de golire
Sfatul meu este să vă feriţi de „Dorei”! Prostiile pe care le fac ei vă pot costa mult mai mult decît credeţi că economisiţi prin faptul că nu apelaţi la un specialist, pentru că, în cazurile extreme, nefericite şi nedorite de nimeni, puteţi pierde lucruri care nu se pot redobîndi nici cu toţi banii din lume!

Toate cele bune! Pe curînd!

Sistemul hidrofor cu pompă submersibilă


La sfîrşitul primului episod din «Povestea unui hidrofor „adus pe lume” de un… „Dorel”» vă promiteam că

[…] într-o altă „poveste”, vă voi prezenta avantajele unui sistem hidrofor cu pompă submersibilă în faţa celui monobloc cu pompă de suprafaţă.

Şi cum „promesse oblige” (vorba românului 🙂 ), mi-am făcut timp şi am pus pe „hîrtie” cîteva cuvinte. Sper să vă fie de folos…

Sistemele hidrofoare sînt ansambluri de componente hidraulice (dependente între ele) care asigură presiunea necesară în reţelele de distribuţie a apei.

După tipul pompei folosite, sistemele hidrofoare pot fi de două feluri:
– cu pompă de suprafaţă (cea care lucrează în afara apei)
– cu pompă submersibilă (cea care lucrează scufundată în apă)

Cea mai cunoscută variantă de sistem hidrofor este cea monobloc cu pompă de suprafaţă (consacrată sub denumirea de „hidrofor”) şi este ilustrată în imaginea de mai jos.

sistem hidrofor monobloc cu pompă de suprafaţă, complet echipat

Popularitatea acestei variante se datorează, în primul rînd, preţurilor mici la care poate fi cumpărată, iar în al doilea rînd, uşurinţei de punere în funcţiune. În general, acest sistem se amplasează într-un cămin.

Eu mi-am propus să vă supun atenţiei varianta sistemului hidrofor cu pompă submersibilă. Este mai rar întîlnită şi folosită pe plaiurile noastre mioritice, tocmai din cauza faptului că, deşi are multe avantaje importante faţă de varianta de sistem hidrofor monobloc, acestea nu sînt cunoscute de către potenţialii utilizatori/beneficiari. Pentru a aduce o rază de lumină asupra acestui subiect aflat, pe nedrept, în penumbră pentru unii sau chiar în obscuritate pentru alţii, voi enumera mai jos, într-o ordine aleatoare, cîteva (probabil cele mai evidente) dintre atuurile acestei variante:
a. zgomotul aproape inexistent, datorită faptului că principala sursă de zgomot (pompa) este scufundată în apă
b. posibilitatea de a alege atît pompa independent de capacitatea rezervorului presurizat, cît şi invers
c. randamentul, fiabilitatea şi performanţele superioare în exploatare
d. nu există probleme cu amorsarea pompei
e. nu există probleme cu răcirea pompei, pentru că această lucrează sub apă
f. nu există probleme cu cavitaţia
g. nu necesită cămin, acest lucru însemnînd:
– economii la materiale, manoperă etc.
– nu există probleme cu ingheţul apei în instalaţie, precum în cazul căminelor executate defectuos (adîncime prea mică şi/sau termoizolare necorespunzătoare) sau la care se poate uita deschis capacul de vizitare
– nu există probleme cu inundarea căminului
– nu există probleme cu inevitabilul condens din interiorul căminului
– nu există probleme cu disimularea căminului sau chiar a sistemului, pentru că la un cămin este necesar un capac de vizitare care va „trăda” existenţa căminului şi care, mai mult ca sigur, nu va fi estetic
Şi poate că mai sînt şi altele aspecte care, pe moment, îmi scapă…

Minimul de componente care intră într-un sistem hidrofor cu pompă submersibilă este compus din pompa submersibilă, presostatul, conductele pentru transportul apei, fitingurile pentru cuplarea acestora.

schemă sistem hidrofor cu pompă submersibilă – varianta minimă,
pentru funcţionare pe termen scurt, în caz de avarie

Conform schemei de mai sus, sistemul poate funcţiona, dar  NU VĂ RECOMAND o astfel de abordare a problemei (decît în caz de avarie şi doar pentru un timp cît mai scurt).

Schema de principiu a unui sistem hidrofor cu pompă submersibilă obişnuit, arată precum cea din imaginea de mai jos:

schemă sistem hidrofor cu pompă submersibilă – varianta comună,
pentru funcţionare şi utilizare obişnuită

Dacă însă vă doriţi un sistem hidrofor cu pompă submersibilă „full options”, atunci va trebui să folosiţi, ca punct de plecare, următoarea schemă:

schemă sistem hidrofor cu pompă submersibilă – varianta „full options”,
pentru funcţionare şi utilizare optimă

În acest ultim caz, o parte dintre componentele instalaţiei sînt opţionale, în funcţie de ceea ce doriţi să obţineţi cu acest sistem hidrofor.

Concluzii:
– dacă aveţi posibilitatea să alegeţi, nu ezitaţi nici o clipă în a opta pentru varianta de sistem hidrofor cu pompă submersibilă;
– pentru a afla care vor fi componentele unui astfel de sistem în cazul Dvs. particular, apelaţi întotdeauna la un specialist în domeniu.

Cred că cele de mai sus sună destul de sec, dar cred că este inevitabil atunci cînd este vorba de chestiuni tehnice. Am să mă gîndesc dacă să intercalez sau nu şi altfel de „poveşti” printre cele tehnice, adică din cele care nu au legătură directă cu instalaţiile, ci cu dorinţa de a face cîte ceva cu propria-ţi mînă, cu bricolajul, cu micile lucrări de pe lîngă casă…

Toate cele bune! Pe curînd!

Povestea unui hidrofor (2)


… continuare …

După o iarnă liniştită, înaintea căreia am avut grijă să golim de apă sistemul, a venit şi primăvara. Tot printre „picături”, am reuşit să ajungem pe la „locul faptei” şi să repunem în funcţiune, fără probleme, instalaţia de apă. În concluzie, toată lumea era mulţumită: noi că ne-am făcut bine treaba, proprietara că nu a mai avut pagube.

vechiul nostru prieten ne aştepta cuminte

Dar iată că la sfîrşitul lunii mai a anului 2011 am primit un telefon prin care am fost anunţaţi că hidroforul nu mai funcţiona! Cu prima ocazie ivită, am venit să vedem ce s-a întîmplat. După cîteva teste, suspiciunea s-a îndreptat spre supapa de reţinere a sorbului din fîntînă. Pentru siguranţă de 100%, am scos sorbul şi astfel am obţinut şi confirmarea „diagnosticului”.

sorbul demontat de pe ţeava de PEHD
se pare că axul supapei are o problemă
acum se vede clar că axul supapei
stă într-o poziţie anormală
… şi asta din cauză că s-a desprins
şi nu-l mai ţine nimic la locul lui
axul supapei nu mai este acolo unde ar trebui să fie
(scuze pentru focalizare)

Dacă tot a trebuit să umblăm şi la hidrofor, am zis că ar fi bine să profităm de această ocazie şi să-i aducem acestuia cîteva îmbunătăţiri (reamplasarea manometrului pentru o citire facilă, adăugarea în sistem a unui filtru de impurităţi cu cartuş lavabil, adăugarea unor robinete de separare a circuitelor, reamplasarea hidroforului pentru a obţine un spaţiu util diverselor operaţiuni de întreţinere a echipamentelor din acel cămin). De această dată, proprietara a fost de acord cu propunerea mea (probabil că între timp a căpătat încredere în mine, probabil şi datorită faptului că am mai avut şi o intervenţie la instalaţia ei de încălzire din apartamentul aflat în oraş), aşa că am plecat să facem cumpărăturile necesare.

După ce am revenit, am demontat hidroforul şi l-am scos din căminul lui pentru o „intervenţie chirurgicală pe pompă deschisă”.

demontarea şi scoaterea hidroforul din căminul lui
tablou intitulat „hidrofor pe marginea căminului,
făcîndu-şi curaj pentru a fi operat”

Ne-am pregătit sculele…

instrumentarul pregătit pentru „operaţie”

… şi materialele.

tablou intitulat „natură moartă cu materialele
şi instrumentele pentru operaţie”
tablou intitulat „natură moartă cu materialele
şi instrumentele pentru operaţie” (detaliu)

… şi am trecut la treabă. Am început prin a monta sorbul cel nou.

noul sorb cu supapă, deja montat la locul lui
noul sorb cu supapă (detaliu)

Nici nu am terminat bine de introdus ţeava de aspiraţie în fîntînă, că din norii care ne ameninţau de ceva timp a început să picure uşurel.

început de ploaie

În scurt timp, ploaia s-a înteţit binişor.

ploaie serioasă

Ploaia neiertătoare şi destul de rece ne-a obligat să ne concentrăm în a termina treaba cît mai repede, aşa că am fost nevoit să las aparatul de fotografiat şi să dau o mînă de ajutor colegului meu.

hidroforul la locul lui, după „operaţia pe pompă deschisă”
hidroforul la locul lui, văzut din cealaltă parte
totul este la locul lui, inclusiv „capacele”
de pe fîntînă şi cămin hidrofor
tot mai mulţi nori

Se parea că nu vom putea scăpa prea uşor de ploaie… Mai mult de atît, avea chiar tendinţa de a se transforma în potop.

ploaie torenţială
nici o şansă de a vedea soarele

În timp ce aşteptam un mic răgaz din partea ploii, am curăţat de piatră şi nisip sitele robinetelor din casă (mai ales că montasem în căminul hidroforului acel filtru de impurităţi) şi am verificat buna funcţionare a întregului sistem de apă din imobil.După acestea, văzînd că şansele de a se opri ploaia măcar cinci minute sînt nule, ne-am luat inima în dinţi şi, cu capul între umeri din cauza frigului şi ploii, am început să ducem sculele la maşină.

În cele din urmă, am plecat de acolo uzi leoarcă şi rebegiţi precum cîinii, dar totuşi nu cu „coada între picioare”, ci cu mulţumirea că reuşisem să facem, din nou, o lucrare de calitate.

La final, cîteva sfaturi care să vă ajute să evitaţi greşelile făcute de alţii, greşeli din care trebuie să învăţăm, nu pe care să le repetăm:
– filtraţi întotdeauna apa obţinută din surse necontrolate precum izvoare, fîntîni, puţuri etc., în ciuda asigurărilor precum „eu beau apa asta de N ani şi nu am nimic”; pentru a afla ce filtre trebuie să folosiţi în cazul vostru concret (din nou vă atrag atenţia, nu luaţi de bune „sfaturi” precum „o rudă de-a mea făcea aşa şi nu avea nici o problemă”), începeţi prin a face o analiză completă a apei (fizico-chimică, biologică şi microbiologică), iar cu rezultatele ei mergeţi la un specialist în domeniu;
– căutaţi să folosiţi componente de calitate pentru instalaţii; chiar dacă preţurile mici vă „fac cu ochiul”, amintiţi-vă vorba „sînt prea sărac ca să-mi cumpăr lucruri ieftine”;
– fiţi adepţii instalaţiilor cît mai complete, mai fiabile, mai modulare, care să se poată modifica uşor şi în siguranţă atunci cînd doriţi să le faceţi îmbunătăţiri sau adăugiri;
– apelaţi la specialişti, nu la „nea Dorel”.

Toate cele bune! Pe curînd!

Povestea unui hidrofor (1)


A fost odată ca niciodată… (aşa cum începe orice poveste)

La începutul lunii aprilie 2010, am fost solicitat de o cunoştinţă să văd de ce nu funcţioneză hidroforul instalat la casa surorii lui, casă aflată în mediul rural şi nelocuită pe durata iernii. Aşa că atunci cînd s-a ivit o „fereastră” în programul de zi cu zi, am dat o fugă pînă la „locul faptei”. O dată ajunşi acolo, am descoperit că era vorba de un sistem de hidrofor compact, amplasat într-un cămin amplasat chiar lîngă fîntîna de unde-şi lua apa. Am ridicat „capacul” căminului (adică o bucată de tablă rămasă de la acoperişul casei) şi l-am zărit pe „recalcitrant”, aşa că l-am imortalizat pentru posteritate, precum în poza de mai jos.

„recalcitrantul” prins la „locul faptei”

Am început prin a căuta semnele care să ne indice de ce era aşa de hotărît să nu-şi mai facă treaba şi acestea nu au întîrziat să se arate, în toată „splendoarea” lor, motiv de a vi le arăta şi vouă.

capacul cutiei de conexiuni… deformat
carcasa motorului… afumată

Cum diagnosticul de „motor ars” era clar, am procedat la demontarea lui în vederea stabilirii cauzei (sau poate chiar a cauzelor) care a dus la această „boală” subită.

hidroforul fără motor, pompă, automatizare…
mai exact, rezervorul presurizat al lui

Iată şi pagubele pricinuite:

capacul cutiei de conexiuni… deformat
cutia de conexiuni… compromisă fără „drept de apel”
elicea pentru răcirea motorului…
topită, deformată iremediabil

Indiciul „cîştigător” a fost cel oferit de flanşa crăpată a motorului, care, în colaborare cu celelalte, ne-a indicat principala cauză a „bolii” de care a suferit hidroforul: îngheţarea apei din corpul pompei (lucru care a compromis şi pompa, prin crăparea flanşei ce o fixa de motorul electric).

flanşa motorului… crăpată

Am comunicat proprietarei cele două variante posibile de remediere a situaţiei, explicîndu-i avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre ele: una mai puţin costisitoare (refacerea hidrofor iniţial, prin înlocuirea componentelor defectate) şi una mai costisitoare (îmbunătăţirea actualului sistem hidrofor, prin transformarea sa dintr-unul cu pompă de suprafaţă, într-unul cu pompă submersibilă). A fost aleasă… aţi ghicit!… prima variantă.

Aşa că ne-am întors în oraş, am făcut cumpărăturile necesare, am revenit la „locul faptei”, am refăcut hidroforul precum în stadiul anterior (ba nu, mint! cel nou era mai… curat), apoi am introdus apă sub presiune în instalaţia din casă. Nu pot spune că am fost surprins de ceea ce am descoperit cu această ocazie, dar nici bucuros: în casă, mai erau două „victime” ale apei care a îngheţat! Le puteţi vedea în pozele de mai jos.

racord flexibil… cu piuliţa olandeză crăpată
robinet bideu… crăpat

Bineînţeles, a urmat încă un drum în oraş pentru cumpărături. Din fericire pentru noi, ultimul din acest episod.

Cîteva cuvinte despre greşelile s-au făcut atunci cînd a fost realizat acest sistem hidrofor şi pe care vă recomand să le evitaţi dacă nu doriţi să aveţi probleme şi cheltuieli suplimentare:
– s-a ales varianta cu pompă de suprafaţă (o variantă care, aparent, pare mai puţin costisitoare) în detrimentul variantei cu pompă submersibilă (care poate fi ceva mai costisitoare, dar mult mai fiabilă şi cu o exploatare mai simplă)
– nu s-au luat măsurile de protecţie necesare (golirea instalaţiei de apă) pe perioada cu temperaturi negative

Şi pentru că povestea nu se termină aici, în episodul următor veţi afla ce anume s-a mai stricat şi ce îmbunătăţiri i-au fost aduse acestui hidrofor monobloc cu pompă de suprafaţă. Ulterior, într-o altă „poveste”, vă voi prezenta avantajele unui sistem hidrofor cu pompă submersibilă în faţa celui monobloc cu pompă de suprafaţă.

Sper că informaţiile de mai sus, precum şi de cele care vor urma, să vă fie de folos, iar atunci cînd veţi avea de făcut o astfel de alegere, aceasta să fie… „floare la ureche”!

Aşa că… pe curînd!